O treime din elevii de clasa a VIII-a din România cred că Magneziul este un compus, și nu un element chimic, cel mai probabil pentru că simbolul său are 2 litere: Mg. Apoi, 45% dintre copiii de 14 ani nu au răspuns corect la întrebarea: “în orașul X am avut 6 grade Celsius și în orașul Y am avut -3 grade Celsius. Care este diferența de temperatură dintre cele două orașe?”. Rezultatele au fost obținute de elevi la testarea internațională TIMSS 2019, la care România a înregistrat un dublu record: cel mai mic punctaj din UE și cel mai mare nivel de analfabetism numeric și științific al vreunui stat din Uniune.
- Universitatea din București a anunțat săptămâna aceasta rezultatele obținute de România la una dintre cele mai importante testări internaționale, de nivel similar testării PISA: “Tendințe în domeniul Studiilor Matematice și Științifice Internaționale” – TIMSS 2019.
- TIMSS 2019 este coordonat de Asociația Internațională pentru Evaluarea Performanței Educaționale (IEA) și aplicat o dată la 4 ani la elevii de clasele a IV-a și a VIII-a. În acest an, Universitatea din București a fost instituția care a administrat testarea în România, și nu Ministerul Educației, cu finanțare doar pentru clasa a VIII-a.
“Ceea ce ne doare” cel mai mult este procentul elevilor de 14 ani care nu știu să răspundă nici la cele mai simple întrebări din cadrul testării, a explicat într-o conferință de presă Dragoș Iliescu, profesor la Universitatea din București și coordonator al cercetării la nivel național. 22% este analfabetismul numeric, “cel mai mare nivel înregistrat de vreo țară participantă din Uniunea Europeană”, a anunțat Iliescu.
Specialist în psihometrie, Iliescu a avertizat că acestor elevi li se adaugă un alt procent de 26%, ceea ce duce procentul total de copii la 48%, care “nu ating acel nivel mediu funcțional de performanță. Cu alte cuvinte, nu pot utiliza principiile matematicii în rezolvarea unor probleme de zi cu zi”.
România înregistrează același procent de analfabetism și la testele de Știință (biologie, fizică, chimie): 22%, “cu un volum chiar mai mare al elevilor care nu ating nivelul de minimă funcționalitate cotidiană: 51%”, a declarat Dragoș Iliescu.
Exemple de teste de Matematică pe care elevi de clasa a VIII-a din România nu le-au rezolvat la TIMSS 2019
Profesorul Dragoș Iliescu, expert în psihometrie (ramură a psihologiei care se ocupă cu testarea, măsurarea și cuantificarea fenomenelor psihice) a exemplificat în cadrul conferinței de presă tipul de teste la care elevii români nu au putut răspunde. Redăm declarațiile lui Dragoș Iliescu:
“Avem un item care vorbește de analfabetism. Neatingerea acestui item și a altora similari nu te duce la acel low benchmark. Full credit pentru acesta au primit doar 55% din copiii din România. Cu alte cuvinte, 45% din copiii de clasa a VIII-a nu rezolvă o întrebare care este ridicol de simplă: în orașul X am avut 6 grade Celsius și în orașul Y am avut -3 grade Celsius. Care este diferența de temperatură dintre cele două orașe? Evident, 9 grade.
Un item care vorbește despre benchmarkul intermediar este acesta: Luăm o sfoară de 45 de cm, o tăiem în 2 bucăți cu un raport de 4 la 5. Care este lungimea părții mai scurte a sforii.
Un item care vorbește de advanced benchmark și care a fost atins de doar 29% dintre copii, deci 71% dintre copiii din România nu l-au rezolvat, e acesta: luăm o foaie de hârtie, o îndoim la 30 de grade, evident că unghiul care dispare e tot de 30%, cât este valoarea unghiului care rămâne? Deci ține de o substracție și de înțelegerea faptului că îți rămâne exact la fel de mult acolo unde îndoi.
Aș zice itemi relativi ușori, care nu ar trebui să pună dificultate deosebită.“
Exemple de probleme la Știință pe care elevi de clasa a VIII-a din România nu le-au rezolvat la TIMSS 2019
“Mergând la științe, locul ocupat de România este similar celui de la matematică, cu un punctaj chiar mai jos: 470 de puncte din 500, din nou cel mai mic scor înregistrat de vreo țară din UE care a participat la acest studiu. De data aceasta, avem 4% very high performer din partea României și 22% analfabetism științific funcțional din partea elevilor din România, din nou cel mai înalt nivel de analfabetism științific înregistrat în acest studiu între toate țările din UE.
Exemple de itemi pe care elevii din România nu reușesc să îi facă.
Un item de analfabetism, pe care 33% dintre elevii din România nu îl rezolvă. Un test de chimie în care primim 6 notații și ni se cere să spunem care din ele sunt elemente și care sunt compuși. Greșesc de obicei la Mg, probabil că au văzut 2 litere și au presupus că este compus și nu element.
Un item intermediar: oamenii de știință trimit acest vehicul pe Marte, unde are o greutate mai mică. De ce are o greutate mai mică pe Marte decât pe Pământ? Avem 31% dintre elevi care nu reușesc să explice că este din cauza că atracția gravitațională este mai mică pe Marte decât pe Pământ.
Un item de benchmark avansat, 70% dintre copii nu îl fac: avem un telefon mobil sub un clopot de sticlă. Pompăm aerul afară din clopotul de sticlă. Nu auzim telefonul când sună. De ce nu auzim telefonul când sună? Evident, din cauză că undele sonore se transmit prin aer și nu mai au un mediu prin care să se transmită.
Nu sunt itemi teribil de dificili, nu sunt intensivi din punct de vedere computațional, ci mai degrabă țin de gândire elementară științifică”.
Rezultatele obținute de România la TIMSS 2019, clasa a VIII-a
“România s-a plasat dintotdeauna și continuă să se plaseze atât la matematică, cât și la științe sub media internațională de 500 de puncte. Această poziție absolută sub media scalei este neschimbată de când România participă la aceste studii, adică din 1995.
Avem variațiuni, dar nu sunt masive. La Matematică în mod special există o recuperare de 21 de puncte față de ultimul studiu la care România a participat, care este o modificare relevantă și ne da foarte multă speranță. Dacă acest trend se menține în continuare așa, în 8 ani, deci în încă 2 ediții România poate trece de mijlocul scalei. La Științe nu se observă o astfel de recuperare, datele indică 0 modificări, cu alte cuvinte stăm de la an la an în marja de eroare a anului anterior.
Distribuția performanței este o problemă majoră în sistemul educațional românesc, adică volumele de studenți care ating criterii minime de performanță. Ne îngrijorează faptul că constatam la testele de matematică un volum mare de analfabetism numeric: 22% din populația scolara are analfabetism numeric – anumerație, cum se mai numește. Și un alt procent de 26%, ceea ce duce procentul total de copii la 48%, nu ating acel nivel mediu funcțional de performanță. Cu alte cuvinte, nu pot utiliza prinipiile matematicii în rezolvarea unor probleme de zi cu zi.
Același procent de analfabetism științific, de data asta, se relevă și la testele de știință: 22% cu un volum chiar mai mare al elevilor care nu ating nivelul de minimă funcționalitate cotidiană: 51% din elevii români nu ating acest nivel.
Liderii pe ambele categorii sunt țările asiatice, Singapore, Hong Kong, Coreea de Sud, Taipei și Japonia.
Studiul TIMSS s-a desfășurat și pentru clasa a IV-a, și pentru clasa a VIII-a, foarte multe țări au participat la amândouă, iar majoritatea țărilor care au participat la un singur ciclu au participat la clasa a IV-a.
Rezultatele României la Matematică, clasa a VIII-a, TIMSS 2019:
România obține 479 de puncte, sub media de 500, cel mai mic scor al unei țări din Uniunea Europeană. Scoruri nu neapărat foarte bune înregistrează Franța, Italia, Portugalia fix pe 500. Cel mai bun scor în Uniunea Europeană: Irlanda, urmată de Lituania – vă reamintesc că Lituania și Estonia au implementat în urmă cu aproape 10 ani reforme importante care le-au dus și în alte studii în top. Estonia a făcut o imagine teribil de bună în studiul PISA, de exemplu. Deci nu este o surpriză că vedem Lituania acolo. Ungaria obține un scor foarte bun, deasupra mediei.
În detaliu, evoluția României la acest studiu. Participăm din 1995, studiul se realizează din 4 în 4 ani. Am avut o sincopă în 2015, atunci nu am participat. În acest an suntem la cel mai înalt nivel pe care l-am avut vreodată, suntem de asemenea în acea creștere de peste 20 de puncte și dacă acest trend ascendent se păstrează este absolut grozav.
O remarcă: copiii care au fost testați anul trecut nu au parcurs curriculumul modificat. Au trecut prin gimnaziu în vechiul ciclu curricular, deci e posibil să mai avem un impact, probabil minimal, și de acolo.
La diferențele de gen, România este una din țările care înregistrează decalaj al băieților, deci avantaj al fetelor față de băieți, accentuat din 2003-2007.
Undeva între 2003 și 2007 s-a întâmplat ceva și avem un decalaj mai accentuat: fetele obțin scoruri semnificativ mai mari decât băieții. Asta se păstrează și la științe.
Graficul care ne doare cel mai mult este acesta: vorbim despre procente de elevi care ating diversele benchmarkuri. TIMSS încadrează elevii în low benchmark, iar copiii care nu ating acest benchmark au un diagnostic de analfabetism în respectivul domeniu, iar advanced benchmark este o limită mai degrabă aspirațională: cât la sută din copiii României sunt extrem de buni, nu neapărat olimpici, dar în acea zonă de performanță superioară. Ce ne interesează în mod special este volumul de copii care ating advanced benchmark: 6% este acest volum pentru copiii din România. Avem țări europene care se plasează mai prost decât noi și în general țările europene se plasează mai prost decât noi: Franța cu doar 2%, Italia cu doar 3%, țările nordice înspre care ne uităm des aspirațional cu doar 5%. Cu alte cuvinte cât de mulți copii sunt teribil de buni. Pe de altă parte, 6% nu este chiar atât de mult.
Ceea ce ne doare, însă, este ecartul față de partea dreaptă, punctul albastru deschis care ne arată cât la sută dintre copii nu ating benchmarkul low, deci cât la sută dintre copii au analfabetism funcțional. 78% din copii ating acel benchamrk, deci 22% este analfabetismul funcțional. Este cel mai mare nivel înregistrat de vreo țară participantă din Uniunea Europeană. Țări care au niveluri similare sunt țări cu care nu ne comparăm, de principiu. (…)
Raportul este o prelucrare mai degrabă minimală a raportului internațional cu o relevare a locului pe care România îl ocupă. Ce vom discuta astăzi sunt principalele concluzii pe care le relevă raportul, în mod special în ceea ce privește clasamentul și performanța generală pe care o au elevii români de clasa a VIII-a la Matematică și Științe, urmat apoi de concluzii care reies din chestionarele de context. Nu s-au aplicat doar teste de matematică și știință, ci și chestionare de context al învățării, context al școlii, al formării profesionale pentru profesorii și directorii care conduc școlile respective”.
Informații de background
Rezultatele studiului TIMSS 2019 au fost prezentate la nivel internațional marți, 8 decembrie 2020.
Țările și regiunile care au participat la TIMSS 2019:
- Albania, Anglia, Armenia, Australia, Austria, Azerbaidjan, Bahrain, Belgia, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Canada, Chile, Taipei, Croația, Cipru, Cehia, Danemarca, Egipt, Finlanda, Franța, Georgia, Hong Kong, Ungaria, Iran, Irlanda, Israel, Italia, Japonia, Iordania, Kazahstan, Coreea de Sud, Kosovo, Kuweit, Letonia, Lituania, Liban, Malaezia, Malta, Muntenegru, Maroc, Olanda, Noua Zeelandă, Macedonia de Nord, Irlanda de Nord, Norvegia, Oman, Pakistan, Filipine, Polonia, Portugalia, Qatar, România, Rusia, Arabia Saudită, Serbia, Singapore, Slovacia, Africa de Sud, Spania, Suedia, Turcia, Emiratele Arabe Unite, Statele Unite ale Americii.
În România, rezultatele obținute de elevii de clasa a VIII-a au fost prezentate de către coordonatorii cercetării la nivel național: Lucian Ciolan, prorector al Universității din București și președinte al Asociației Române de Cercetare în Educație (ARCE), și Dragoș Iliescu, cadru didactic la Facultatea de Psihologie și Științele Educației a Universității din București.
TIMSS analizează comparativ competențele de matematică și științe (biologie, fizică, chimie) în rândul elevilor. În România, au participat la cercetare 5.000 de elevi de clasa a VIII-a, care s-au alăturat celor peste 580.000 de elevi din 60 de țări din întreaga lume, explică Universitatea din București într-un comunicat remis Edupedu.ro.
Pentru România, studiul a fost elaborat și implementat de specialiști în științele educației și testare educațională de la Universitatea din București, prin UB Learning Centre – Laboratorul de Testare Educațională.
România are aproape același scor cu cel al Franței și cel al Noii Zeelande, state care au introdus de asemenea reforme educaționale de curând.
Excelența – dintre elevii români, 6% ating AB (foarte bine); acesta e un procent peste media țărilor participante (5%).
Media – Un sfert din elevii români (25%) ating HB (bine), ceea ce este exact în media țărilor participante (25%).
Mediocritatea – Mai mult de jumătate, adică 52%, ating IB (suficient), dar acest rezultat se poate interpreta și invers: putem spune că 48% din elevii români nu ar lua notă de trecere.
Analfabetismul funcțional – Aproximativ trei sferturi (i.e., 78%) ating LB. Cu alte cuvinte 22% din elevii români sunt analfabeți funcțional din punct de vedere matematic și al științelor; un procent mai mare decât media țărilor participante (13%).
Ce înseamnă Advanced Benchmark, High Benchmark, Intermediate Benchmark, Low International Benchmark
Nivelul maxim pe care-l poate atinge un elev care răspunde la toate problemele din chestionar este de 625 de puncte – numit Advanced Benchmark (AB). Acesta arată că elevii au competențe de aplicare și raționament într-o varietate de situații problemă, pot rezolva ecuații liniare și pot realiza generalizări. Pot rezolva o largă gamă de probleme care includ fracții, procente și proporții și pot justifica rezultatele obținute/concluziile trase. Elevii înțeleg funcțiile liniare și expresiile algebrice. Elevii își pot utiliza cunoștințele referitoare la figuri geometrice pentru a rezolva o gamă largă de probleme care includ unghiuri, arii și suprafețe. Pot calcula medii și mediane și înțeleg felul în care modificări ale datelor afectează media. Elevii pot interpreta date furnizate într-o largă varietate de modele (tabele, grafice, diagrame etc.), pot extrage și justifica concluzii și pot rezolva probleme care presupun raționament în mai mulți pași. Elevii pot rezolva probleme care implică un rezultat așteptat (raționament inductiv).
La 550 de puncte este High International Benchmark (HB). Elevii pot aplica cunoștințe și noțiuni înțelese (interiorizate) într-o gamă largă de situații cu un anume grad de complexitate. Pot rezolva probleme cu fracții, numere zecimale, rapoarte și proporții. Elevii au cunoștințe procedurale de bază referitoare la expresii algebrice și ecuații. Pot rezolva o gamă largă de probleme cu unghiuri, triunghiuri, paralelism, dreptunghiuri și figuri geometrice asemenea sau congruente. Elevii pot interpreta datele cuprinse într-o varietate de diagrame și grafice și pot rezolva probleme simple de probabilitate sau de ajungere la o anume finalitate.
România este foarte aproape de acest indicator, la 475 – Intermediate International Benchmark (IB), iar asta înseamnă că elevii pot aplica cunoștințe matematice de bază în diverse domenii. Pot rezolva probleme care implică numere întregi, numere negative, fracții, numere zecimale și rapoarte. Au anumite cunoștințe de bază despre proprietățile figurilor geometrice de bază. Pot citi și interpreta date prezentate în grafice și tabele și au cunoștințe rudimentare referitoare la probabilități.
Cel mai jos nivel, cel de 400 de punte – adică Low International Benchmark (LB), presupune faptul că elevii au o înțelegere elementară a numerelor întregi și a reprezentărilor grafice de bază, putând lega informațiile din tabele de cele din graficele cu bare.
Un avertisment tras de specialiști: Școala românească știa cu 2 ani înainte ce nu cunosc elevii, de la evaluarea națională la Matematică și Științe la clasa a VI-a
Cum interpretează specialiștii procentul analfabetismului numeric și științific – școala știa de acești elevi cu cel puțin doi ani înaintea testării TIMSS, dar nu i-a ajutat cu nimic să recupereze.
- “Un aspect care este conținut în LB – și probabil motivul pentru care România punctează foarte slab la acest benchmark – ține de interacțiunea elevilor cu tabelele cu numere naturale și capacitatea lor de a face legătura cu informațiile numerice citite din tabel. Aceste tipuri de probleme au apărut și la Evaluarea Națională pentru clasa a VI-a pentru această generație și 16% dintre elevi nu au rezolvat astfel de itemi – informația este consonantă cu cea subliniată aici de TIMSS (22% dintre elevii participanți).
- Remarcăm nevoia de activități individualizate și remediale pentru aceste aspecte ale matematicii, precum și lipsa de reacție a sistemului (neluarea în seamă a avertismentelor date de Evaluarea Națională pentru clasa a VI-a în urmă cu 2 ani)”, potrivit raportului lansat marți.