Pandemia a acaparat mare parte, dar nu toată cercetarea pe teme de educație în 2020. Studii efectuate anul acesta au arătat sau confirmat, între altele, importanța pentru ca elevii să învețe scrisul de mână indiferent de creșterea gradului de utilizare a tehnologiilor, utilitatea gesturilor pentru memorare, rolul întrebărilor pentru creșterea eficienței în învățare sau (in)eficiența unor sarcini precum identificarea ideilor principale într-un text. Mai jos, câteva dintre studiile de acest fel, publicate anul acesta și semnalate de site-ul de specialitate american Edutopia.
1. Rolul mimei în memorarea cuvintelor, la limbi străine
Un studiu german a ajuns la concluzia că, atunci când copiii de școală primară (8 ani) mimează cuvintele pe care le aud când învață altă limbă, capacitatea lor de a-și aminti cuvintele respective după mai multe luni aproape se dublează, comparativ cu cei care doar au ascultat cuvintele. Creșteri ale gradului de memorare, dar mai puțin spectaculoase, se înregistrează și când elevii privesc un cuvând atunci când îl aud în altă limbă.
2. Scrisul de mână și învățarea profundă
Un nou studiu în domeniul neurologiei, de data aceasta din Norvegia, a confirmat rolul scrisului de mână de a întări procesul învățării profunde. Cercetătorii au studiat copii cu vârste de 12 ani în timp ce scriau de mână, desenau sau scriau cuvinte la calculator. Ei au constatat că, spre deosebire de ultima opțiune, scrisul de mână și desenul produc procese neuronale ce indică învățare profundă. Sursa citată arată, însă, că cele două tipuri de scriere nu ar trebui să se excludă, deoarece și abilitățile digitale sunt necesare, iar cele precum scrierea sunt în special utile pentru categorii precum copiii dislexici, cărora le este greu să depășească obstacole precum scrisul de mână neciteț.
3. Școala și poluarea
Un studiu realizat în SUA a vizat relația dintre mediu și participarea copiilor la școală. Studiul arată că, după închiderea mai multor centrale pe cărbune în zona Chicago, absențele în școlile din vecinătate au scăzut cu 7% – rezultat al scăderii vizitelor de urgență la doctor, pentru probleme asociate astmului. După cum arată Edutopia, studiul confirmă rolul pe care factorii de mediu – de la calitatea aerului, la criminalitate și până la poluarea sonoră – îl au asupra sănătății și capacității copiilor de a învăța: “Ne amintește că problemele legate de echitate, în educație, nu încep și nu se sfârșesc la poarta școlii”.
4. Învățarea cu ajutorul întrebărilor
Un alt studiu german, la nivel universitar, subliniază eficiența întrebărilor în învățare. Potrivit sursei citate, unele dintre cele mai populare strategii de studiu printre studenți – marcarea unor pasaje, citirea repetată sau sublinierea unor fraze-cheie – sunt și printre cele mai puțin eficiente. Pe de altă parte, studiul arată eficiența unei alte strategii – ca studenții să-și pună întrebări referitoare la lucrurile pe care le învață. Cei care au generat astfel de întrebări legate de materia studiată au înregistrat, într-un test, cu 14 puncte procentuale mai mult decât cei care au folosit strategiile obișnuite menționate mai sus. Crearea întrebărilor îi încurajează pe studenți să se gândească mai profund la tema studiată și le întărește abilitatea de a-și aminti subiectul.
5. Programarea – mai apropiată de învățarea limbilor străine, decât de matematică
Învățarea programării este mai apropiată de învățarea limbilor străine, decât de matematică, arată un alt studiu realizat în SUA. În cadrul acestuia, un grup de tineri fără experiență în programare au fost puși să învețe limbajul de programare Python și au fost puși, apoi, să dea o serie de teste care să le evalueze abilitățile la matematică, rezolvarea problemelor și limbaj. Matematica – de care e condiționată foarte des înscrierea la cursuri de programare – a contat pentru doar 2%, în medie, pentru abilitatea participanților la studiu de a învăța să programeze, pe când abilitățile de învățare a altor limbi au contat pentru 17% din abilitatea de învățare a codării.
6. Științele sociale și citirea
Un alt studiu american, publicat anul acesta, arată că practici comune de învățara a citirii în școlile primare, precum “găsirea ideii principale” sau sumarizarea unui text, nu produc nici pe departe câștigurile de învățare pe care le doresc profesorii. Studiul susține, pe de altă parte, că mai eficientă ar fi simpla citire a unor conținuturi din domeniul științelor sociale. Expunerea copiilor la conținut bogat în domenii precum istoria, viață civică sau chiar legile pare să fie mai adecvată decât metodele practicate în prezent în unele școli. Edutopia citează și o altă specialistă potrivit căreia “elevii cu un bagaj mai mare de cunoștințe au mai multe șanse să înțeleagă orice text pe care îl întâlnesc. Ei pot să folosească mai multă informație despre acel subiect apelând la memoria pe termen lung, lăsând mai mult spațiu memoriei active pentru a înțelege”.
Sursa articol: edupedu.ro.