Designed and built with care, filled with creative elements

Top
Image Alt

Istorie

  /  Istorie

Corigențele se dau în acest an în perioada 5-20 iulie, potrivit unui document trimis de Ministerul Educației școlilor, consultat de Edupedu.ro. Anul trecut perioada examenelor de corigență a fost 1-17 iulie. “Pentru anul şcolar 2020-2021, perioada de desfăşurare a examenelor de corigență, stabilite în baza art. 128 din Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar, aprobat prin Ordinul MEN nr. 5447/2020 cu modificările și completările ulterioare, este 5-20 iulie 2021 pentru toate clasele din învățământul primar, gimnazial, liceal și profesional, inclusiv pentru stagiile de pregătire practică”, potrivit documentului menționat. Potrivit indicațiilor

Calendarul Bacalaureat 2021 a fost finalizat săptămâna trecută și a intrat în vigoare pe 28 mai 2021, prin ordinul nr. 3.852/27 mai 2021, după ce ministerul Educației a publicat în Monitorul oficial Ordonanța de Urgență nr 40/2021 și Ordinul 3.842/26 mai 2021 prin care sunt echivalare sau recunoscute competențele, fără să mai fie susținute în acest an școlar. Asta înseamnă că rămân doar probele scrise. Calendarul Bacalaureat 2021 este următorul: Sesiunea iunie-iulie 2021 Luni, 31 mai – vineri, 4 iunie 2021 – înscrierea candidaților la prima sesiune de examen Vineri 4 iunie 2021 – se încheie cursurile pentru clasele a XII-a/a XIII-a 14 – 25

În fiecare an, perioada zilelor de 9 mai și 10 mai este încărcată de emoție istorică, de valori și recunoștință pentru evenimentele marcante din cronologia țării și a Europei. De multe ori, apar confuzii în ceea ce privește multiplele semnificații ale acestor date istorice. Astfel, profesorul de istorie Gabriel Barbu va lămuri așezat dilemele despre Regalitate, Independența de Stat, Victoria și Europa. Evenimentele sunt prezentate clar, în ordine cronologică, însoțite de ilustrații reprezentative. Acestea sunt, în ordine, următoarele: 10 mai 1866 – Intrarea lui Carol I în București. Acesta depune jurământul și

Setul 7 de teste de antrenament pentru Bacalaureat 2021 a fost publicat astăzi, 19 aprilie 2021, de Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație al Ministerului. Testele pot fi descărcate în format .zip de mai jos. Testele de antrenament pentru Bacalaureat 2021 sunt concepute de instituția din subordinea Ministerului Educației care elaborează și subiectele de la toate examenele naționale. Descarcă de aici Testele de antrenament – Setul 7 – BAC 2021 Baremele pentru setul 7 vor fi publicate vineri, 23 aprilie. Instituția a lansat până acum alte 6 seturi de teste de antrenament

Setul de teste de antrenament pentru Bacalaureat cu numărul 5 a fost publicat pe 29 martie 2021 de către Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație al Ministerului Educației. Testele pot fi descărcate în format .zip de mai jos. Fiindcă este zi de simulare pentru Evaluarea Națională, nu au mai fost publicate teste de antrenament și pentru elevii de clasa a VIII-a. Testele de antrenament pentru Bacalaureat 2021 sunt concepute de instituția din subordinea Ministerului Educației care elaborează și subiectele de la toate examenele naționale. Pentru acest set de teste de antrenament baremele

Al IV-lea set de teste de antrenament pentru Bacalaureat și Evaluarea Națională a fost publicat pe 15 martie 2021 de către Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație al Ministerului Educației. Testele pot fi descărcate în format .zip de mai jos. Testele de antrenament pentru Evaluarea Națională 2021 sunt concepute pe baza noilor programe școlare și au ca obiectiv pregătirea elevilor pentru susținerea noului tip de examen, care are o structură diferită de cea a examenelor din anii trecuți. Modelele de subiecte atât pentru Evaluarea Națională, cât și pentru BAC

Ion Ion Agârbiceanu (n.6 ianuarie 1907, – dec. 9 martie 1971) a fost un fizician român, fiul prozatorului Ion Agârbiceanu. Specialist în fizică atomică-spectroscopie, s-a remarcat drept proiectantul primului laser cu gaze din România între anii 1960-1961. A fost membru corespondent al Academiei Române. A urmat studii superioare la Institutul Electrotehnic din București (1925-1929), apoi la Facultatea de Științe din Paris, unde și-a luat doctoratul (1934), cu o lucrare elaborată sub conducerea lui A. Cotton. Teza sa de doctorat cu denumirea de „Recherche sur le spectre de fluorescence et d’absorption des

Năzuinţa românilor de a-şi dobândi autonomia sau independeţa s-a manifestat încă din veacul al XVIII-lea, odată cu memoriile adresate Marilor Puteri de către boierii români. Odată cu aducerea principelui străin la conducerea principatelor (1866), o serie de măsuri, care anticipa obţinerea în viitor a independenţei, a fost luată. Treptat, Carol I lărgeşte posibilităţile de mişcare ale ţării. Deja aducerea sa, adică a unui principe străin, în fruntea ţării, ca şi adoptarea Constituţiei de la 1866 fără asentimentul Porţii şi fără menţinerea suzeranităţii otomane erau dovezi de independenţă. Lor li se adăugau