Potrivit propunerilor din noua Lege a Educației, prezentate într-o conferință de presă de ministrul Educației, elevii care încep clasa a IX-a în anul școlar 2023-2024 vor susține Examenul de Bacalaureat diferit, dacă se aprobă legile în această variantă. Astfel elevii de clasa a XII-a vor susține o singură probă ce conține verificarea competențelor pe mai multe materii, vor fi două probe de limbi străine, proba de competențe digitale, iar cea specifică profilului va fi facultativă.
- Cele două legi ale Educației vor fi de mâine lansate în dezbatere publică, timp de 35 de zile până în data de 17 august. Apoi vor fi ajustate în funcție de propuneri, aprobate în Guvern și trimise în Parlament pentru a parcurge procesul legislativ. În această perioadă “așteptăm opinii din partea tuturor celor interesați”, spune Sorin Cîmpeanu.
- Citește despre modificările aduse legii învățământului preuniversitar privind admiterea la liceu în 2024, schimbările legate de Bac 2027, titularizarea profesorilor, desființarea inspectoratelor școlare, înlocuirea notelor cu calificative și portofoliul educațional obligatoriu de la grădiniță.
“Examenul de bacalaureat a devenit un pașaport pentru învățământul superior”, a spus Sorin Cîmpeanu după ce a prezentat modificările ce au fost aduse prin noua lege a Educației din învățământul preuniversitar și care va fi mâine pusă în dezbatere publică.
Potrivit propunerilor din noua Lege a Educației, elevii care încep clasa a IX-a în anul școlar 2023-2024 vor susține Examenul de Bacalaureat astfel:
A – proba scrisă de evaluare a competențelor la disciplinele cuprinse în trunchiul comun – probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile și specializările; aceasta constă într-o probă unică, prin care se evaluează competențele generale formate pe parcursul ciclului liceal la limba și literatura română, matematică, științe, istoria și geografia României și Europei și științe socio-umane.
B – două probe de evaluare a competențelor lingvistice la două limbi de circulație internațională. Rezultatul evaluării se exprimă prin nivelul de competență corespunzător Cadrului european comun de referință pentru limbi. Elevii care promovează, pe parcursul învățământului preuniversitar, examene cu recunoaștere internațională pentru certificarea competențelor lingvistice în limbi străine au dreptul la recunoașterea și echivalarea rezultatelor obținute la aceste examene, la cerere;
C – proba de evaluare a competențelor digitale. Rezultatul evaluării se exprimă prin nivelul de competență, în raport cu standardele europene recunoscute în domeniu. Elevii care promovează, pe parcursul învățământului preuniversitar, examene cu recunoaștere europeană pentru certificarea competențelor digitale au dreptul la recunoașterea și la echivalarea rezultatelor obținute la aceste examene, la cerere;
D – probă scrisă la Limba și literatura maternă – probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile și specializările, care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităților naționale;
E – probe scrise, facultative, specifice profilului sau specializării, la alegerea candidatului, după cum urmează:
- a) pentru profilul real, specializarea matematică-informatică, din filiera teoretică, o probă scrisă din matematică și informatică cu accent pe competențele dezvoltate în cadrul acestei specializări;
- b) pentru profilul real, specializarea științele-naturii, din filiera teoretică, o probă scrisă din fizică, chimie și biologie cu accent pe competențele dezvoltate în cadrul acestei specializări;
- c) pentru profilul umanist, specializarea științe sociale, din filiera teoretică, o probă scrisă din istorie și științe socio-umane, cu accent pe competențele dezvoltate în cadrul acestei specializări;
- d) pentru profilul umanist, specializarea filologie, din filiera teoretică o probă scrisă din limba și literatura română și limba și literatura unei limbi de circulație internațională studiate, cu accent pe competențele dezvoltate în cadrul acestei specializări;
- e) pentru filiera profesională, o probă scrisă specifică domeniului de pregătire;
- f) pentru filiera vocațională, o probă specifică profilului sau specializării.
Examenul naţional de bacalaureat se consideră promovat de către absolvenţii învăţământului secundar superior, liceal, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
- a) au susţinut proba de evaluare a competențelor lingvistice la două limbi de circulație internațională și proba de evaluare a competențelor digitale și au obținut cel puțin nivelul „independent”;
- b) au susţinut proba scrisă de evaluare a competențelor la disciplinele cuprinse în trunchiul comun şi au obţinut cel puţin nota 6;
- c) au susţinut probă scrisă la Limba și literatura maternă şi au obţinut cel puţin nota 6;
Absolvenţii care au susţinut proba de de evaluare a competențelor lingvistice și proba de evaluare a competențelor digitale li se eliberează certificate care atestă nivelul de competenţă lingvistică, respectiv nivelul de competenţă digitală.
Eliberarea acestor certificate nu este condiționată de promovarea probelor scrise și practice. Proba scrisă, facultativă, specifică profilului sau specializării nu condiționează promovarea examenului de bacalaureat.
“Proba la alegere a candidatului are rolul de a-l ajuta în dezvoltarea lui ulterioară. Ea nu va condiționa promovarea bacalaureatului. Asta pentru a încuraja elevii să se prezinte la bacalaureat, pentru a demonstra nivelul de excelență, fiind singura probă care este direcționată în acest mod în examenul de bacalaureat. Restul probelor, subliniez, verifică competențele de bază”, a spus ministrul Educației în conferința de presă.