În fiecare an, la 25 octombrie, este sărbătorită Ziua Armatei României. La 25 octombrie 1944, odată cu eliberarea oraşului Carei, se atingea obiectivul major al momentului întoarcerii armelor de la 23 august 1944, respectiv, acela al eliberării întregului teritoriu de sub ocupaţia germano-maghiară şi anularea consecinţelor dictatului de la Viena din 30 august 1940, potrivit http://www.cmilaicuza.ro/.
Ziua Armatei României a fost instituită prin Decretul nr. 381 din 1 octombrie 1959.
Ziua Armatei României este marcată prin arborarea Drapelului naţional la sediile instituţiilor militare, ridicarea Marelui Pavoaz la bordul navelor militare maritime şi fluviale şi prin organizarea de ceremonii militare şi activităţi comemorative în garnizoanele din ţară, în teatrele de operaţiuni şi în ţările în care România are acreditaţi ataşaţi ai Apărării, potrivit www.mapn.ro.
Militarii români din teatrele de operaţiuni sărbătoresc, de asemenea, Ziua Armatei României prin organizarea unor ceremonii militare, la care sunt invitaţi şi reprezentanţi ai statelor partenere.
***
Luptele eroice purtate de Armata Română, cu sprijinul forţelor sovietice, pentru eliberarea părţii de nord-vest a ţării au fost încununate de succes la 25 octombrie 1944, când inamicul a fost împins peste frontierele naţionale. Primul oraş românesc eliberat a fost Sfântu Gheorghe, la 8 septembrie. Au urmat: Târgu Mureş la 28 septembrie, Clujul la 11 octombrie şi Oradea în 12 octombrie. Astfel, s-a lansat operaţiunea armată de eliberare a ţinutului sătmărean şi reintegrarea acestuia sub stăpânire românească. Luptele pentru oraşul Satu Mare au început la 24 octombrie 1944, când Divizia 11 infanterie din Corpul 2 armată a cucerit mai multe poziţii importante în apropierea oraşului. Un prim atac a fost respins de unităţile germano-maghiare, ofensiva fiind reluată în cursul nopţii de 24/25 octombrie. În zorii zilei de 25 octombrie, prin arborarea tricolorului românesc în centrul oraşului s-a consemnat şi trecerea “ultimei brazde de pământ românesc”, potrivit comunicatului oficial. În aceeaşi zi, a fost atinsă şi vechea frontieră româno-maghiară, în apropierea satului Urziceni, încheindu-se astfel acţiunea de eliberare a Ardealului de Nord, potrivit http://www.cmilaicuza.ro/.
Efortul depus în slujba cauzei coaliţiei Naţiunilor Unite de înfrângere definitivă a Germaniei naziste a însemnat continuarea luptelor pentru eliberarea Ungariei, Cehoslovaciei şi Austriei. Însemnate au fost luptele pentru eliberarea Cehoslovaciei, desfăşurate timp de cinci luni, în care au fost folosite forţe semnificative, respectiv 17 divizii de infanterie, munte, cavalerie şi artilerie antiaeriană, Corpul 1 aerian, Brigada de căi ferate, Regimentul 2 care de luptă şi alte unităţi şi formaţiuni militare, cu un total de 248.430 militari. Au pătruns peste 400 de km în teritoriul inamic, au forţat 4 cursuri mari de apă (Hron, Nitra, Vah şi Morava), au traversat prin lupte grele 10 masive muntoase, eliberând 1.722 de localităţi, între care 31 de oraşe.
Eforturile de luptă ale Armatei Române au continuat în aprilie şi mai 1945 pe teritoriul Austriei, în sprijinul unităţilor de luptă sovietice. Regimentul 2 de luptă s-a angajat eroic în luptele din jurul localităţilor Hohenruppersdorf, Schrick, Wilfersdorf, Mistelbach, Aspern, Zistersdorf, Poysdorf etc. până în apropierea Vienei. Totodată, în spaţiul austriac şi-au adus aportul şi subunităţi ale Grupului operativ al Brigăzii române de căi ferate, care au participat la reconstrucţia sau repararea de poduri pe diverse tronsoane de comunicaţii, la sporirea capacităţii de garare a unor staţii de cale ferată etc., conform lucrării “Istoria Militară a Românilor” (Editura Militară, Bucureşti, 1992).
Înfrângerea Germaniei şi declararea victoriei la 9 mai 1945 a găsit Armata Română în prima linie de luptă alături de forţele Naţiunilor Unite. Data de 12 mai 1945 reprezintă momentul de încheiere a efortului extraordinar depus de Armata Română pentru câştigarea războiului.
În campaniile celui de-Al Doilea Război Mondial, efortul de război al Armatei Române a implicat dislocarea pe front a aproximativ 540.000 de militari, dintre care peste 90.000 şi-au pierdut viaţa, aproape 60.000 au fost daţi dispăruţi, iar peste 330.000 au fost răniţi în luptă, notează www.mapn.ro.
***
Armata României participă cu efective la diverse misiuni internaţionale de sprijinire a păcii sau umanitare, şi de combatere a terorismului. Misiunile sunt desfăşurate sub egida NATO, UE şi ONU, sau fac parte din angajamente de tip coaliţie internaţională. În prezent, 353 de militari români sunt implicaţi în misiuni internaţionale, conform http://www.defense.ro/misiuni-internationale-1.
Prima acţiune de luptă a Armatei României în afara graniţelor naţionale, de după 1990, a început la 8 martie 1996, alături de contingente ale armatelor statelor membre NATO şi partenere, în teatrul de operaţiuni din Bosnia-Herţegovina, cu Batalionul 96 Geniu. În 2000, Armata României a început participarea la misiunea NATO KFOR din provincia Kosovo, cu personal de stat-major şi, ulterior, cu subunităţi specializate, de nivel companie.
Din anul 2002 şi până la data de 27 iunie 2021, peste 32.000 de militari români, provenind din toate structurile luptătoare ale Forţelor Terestre, Aeriene, Navale, Forţelor pentru Operaţii Speciale şi structurilor de Informaţii Militare, au participat la misiuni şi operaţii internaţionale în teatrul de operaţii din Afganistan. În ianuarie 2002, primele efective de militari români – un pluton de poliţie militară, o aeronavă C130 Hercules şi ofiţeri de legătură au fost dislocaţi în Afganistan, în cadrul operaţiei ISAF, iar în luna iulie 2002, a fost dislocat în teatrul de operaţii Afganistan primul batalion de infanterie românesc într-o misiune de luptă în afara teritoriului naţional după cel de Al Doilea Război Mondial. În perioada 1 mai-27 iunie 2021, 640 de militari români din teatrul de operaţiuni afgan au fost repatriaţi, după ce NATO a hotărât retragerea trupelor din teatrul de operaţiuni, la încheierea misiunii Resolute Support, potrivit www.mapn.ro.
De asemenea, România a participat, cu 838 de militari, între iulie 2003-31 iulie 2009, la eforturile internaţionale pentru stabilizarea Irakului, atât în cadrul Forţei Multinaţionale (MNF-I), cât şi în cadrul misiunii NATO de instruire a forţelor de securitate irakiene (NTM-I).
În cadrul misiunilor din teatrele de operaţiuni, 30 de militari români şi-au pierdut viaţa în acţiuni de luptă, iar peste 200 au fost răniţi. AGERPRES/(Documentare – Irina Andreea Cristea; editor: Suzana Cristache Drăgan, editor online: Alexandru Cojocaru).
Sursa articol: agerpres.ro.